Autoritățile din România discută cu cele din statele vecine Ungaria și Bulgaria, ale căror sisteme de transport al gazelor naturale sunt interconectate cu cel național românesc, încheierea de acorduri interguvernamentale privind luarea de măsuri solidare de întrajutorare în caz de criză a gazelor, măsuri care pot merge până la sistarea furnizării gazelor către marii consumatori industriali dintr-una dintre țări pentru menținerea aprovizionării populației și clienților sociali dintr-o alta.
În urmă cu 13 ani, la criza europeană a gazelor din prima parte a anului 2009, Rusia a acuzat Ucraina că "fură" din gazele rusești aflate în tranzit prin sistemul de transport ucrainean, explicând astfel problemele de alimentare din țări precum România, Ungaria sau Polonia. De exemplu, operatorul român Transgaz raporta în ianuarie 2009 o scădere cu 40% a importurilor prin Ucraina față de nivelurile normale.
Depozitele subterane de înmagazinare care adăpostesc stocurile de gaze naturale ale Europei nu au fost niciodată atât de goale în această perioadă a iernii. La doar 4 luni după ce consilierul președintelui SUA pentru securitate energetică globală, Amos Hochstein, declara că Europa nu face suficient pentru a se pregăti pentru sezonul rece, continentul se confruntă cu o criză de aprovizionare care a făcut ca prețurile angro de referință la gaze de pe bursele de profil să ajungă să fie de de peste 4 ori mai mari decât în perioada similară din 2021, punând o presiune imensă pe gospodăriile populației și pe agenții economici. Criza a lăsat Uniunea Europeană la mâna vremii și a stratagemelor președintelui Rusiei, Vladimir Putin, ambele la fel de dificil de prognozat, scrie Bloomberg.
"Suntem pregătiți pentru sezonul rece. Avem suficiente rezerve energetice pentru această iarnă. De aceea am adoptat Programul de Iarnă, pentru a avea la dispoziție toate instrumentele pentru a gestiona eventualele probleme care ar putea apărea", a declarat ministrul interimar al Energiei, Virgil Popescu.
Ambasada Federației Ruse în România susține că au fost identificate cazuri de falși intermediari români ai gigantului rus de stat Gazprom, care vor să îi înșele pe importatorii locali de gaze naturale rusești, și transmite că, în primele 10 luni ale anului în curs, România a importat din Rusia aproape 2,5 miliarde metri cubi de gaze, mai mult decât pe parcursul întregului an 2020 (puțin peste 2 miliarde mc).
Este nevoie de reglementarea unui mecanism comercial și a unui cadru contractual prin care unii consumatori noncasnici de gaze naturale să fie plătiți pentru a accepta ca, în caz de criză națională de aprovizionare, să le fie întreruptă furnizarea, în scopul echilibrării sistemului, potrivit Planului de acțiuni preventive privind măsurile de garantare a securității aprovizionării cu gaze naturale în România, aprobat prin HG în ultima ședință a Guvernului Cîțu.
România a înaintat NATO o propunere de proiect de dezvoltare a unui sistem de alertare timpurie privind eventuale scăderi ale volumului de gaze naturale care pot genera potențiale crize de aprovizionare în state membre sau partenere Alianței, propunere care a întrunit cerințele acestei organizații.
În plan sunt luate în calcul patru scenarii de risc, primul fiind limitarea sau sistarea furnizării de gaze din Rusia către UE. În decembrie 2012, termen la care Guvernul de la București ar fi trebuit să trimită la Bruxelles planul de urgență, importurile de gaze din Rusia au reprezentat aproape 21% din consumul de gaze al României. Pentru iarna aceasta, autoritățile estimează un necesar de import de doar 3%.